Dezvăluiri incendiare în emisiunea Culisele Statului Paralel despre moartea suspectă a președintelui Senatului Universității de Agronomie din București, Alexandru Șonea. Dascălul a fost găsit spânzurat în biroul său la începutul lunii iulie, după ce a fost implicat în celebrul dosar Băneasa. Șonea este cel care a cedat presiunilor procurorului DNA Nicolae Marin pentru ca Universitatea să reclame un așa-zis prejudiciu în dosarul Băneasa, prejudiciu care nu a fost dovedit niciodată.
Profesorul Alexandru Șonea, în vârstă de 69 de ani, a fost găsit mort, în dimineața zilei de 6 iulie, în biroul său. El preda la Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Științe Agronomice şi Medicină Veterinară din București și deținea și funcția de președinte al senatului Universității.
Profesorul s-a spânzurat în urma presiunilor DNA, susțin apropiații dacălului. O ipoteză care se conturează strident, dacă se pun cap la cap declarațiile profesorului din trecut, dar și informațiile nou apărute. Conform unei anchete jurnalistice publicate de Cetățeanul.net, Alexandru Șonea este cel care a cedat presiunilor procurorului DNA Nicolae Marin pentru ca Universitatea să reclame un așa-zis prejudiciu în dosarul Băneasa, prejudiciu care nu a fost dovedit niciodată, și și-a convins colegii să voteze în favoarea acestei decizii.
Profesorul universitar Alexandru Șonea ocupa aceeaşi funcţie şi în 2012, atunci când Senatul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară a decis să se constituie parte civilă în dosarul Băneasa.
O înregistrare video a ședinței din data de 27 iulie 2012, arată cum președintele Șonea transmite colegilor săi faptul că trebuie să voteze implicarea Universității în dosarul Băneasa, optând pentru constituirea de parte civilă în proces. Printre picături, Alexandru Șonea le-a mărturisit colegilor și cum a fost constrâns de procurorul Nicolae Marin pentru luarea acestei decizii.
„Acum, o să votăm fiecare și fiecare o să-și spună punctul de vedere… au mai fost situații din astea în care pot să vă spun deschis, tot Senatul de la Cluj a fost chemat la parchet și fiecare a dat cu subsemnatul. Așa că trebuie să stăm fiecare să judecăm și să ne asumăm responsabilitatea.”, le spunea colegilor, la acea vreme, profesorul Șonea, potrivit cetateanul.net
„Acum, o să vă spun un lucru din grădina proprie. Să știți că domnul procuror (n.r. Nicolae Marin) a fost pe aici și a avut o discuție cu domnul rector și pe urmă m-a chemat și pe mine. ”, a mai spus șeful Senatului.
Ședința a fost prezidată de președintele Senatului, prof. univ. Alexandru Șonea, și rectorul Sorin Cîmpeanu, care l-au invitat la discuții și pe avocatul angajat de Universitate, Mircea Pârvu. Acesta i-a avertizat pe membri ce pot păți dacă nu răspund afirmativ la cerința DNA.
“Lor asta le-a fost adusă la cunoștință, să cunoască teoretic și faptul că orice îngreunare a urmăririi penale, chiar dacă nu ai înțelegere făcută cu infractorul, se constituie ca și infracțiune separată pentru care răspund cei care săvârsesc această faptă. (…) Pur și simplu semnalul de alarmă a fost tras, domnilor, asta este situația în care vă gășiți”, afirma și avocatul angajat de Universitate, Mircea Pârvu
Profesorul Alexandru Șonea a întărit afirmațiile avocatului:„Dacă tot insiști în prostie și te tot opui și tergiversezi, din favorizarea infractorului devii inculpat sau autor. Adică, într-o zi ți se poate schimba imediat poziția și dintr-o fază ușoară de 3 luni la 7 ani poți să treci în ceva mai grav”
Prof. univ. Reta Condei a fost singurul cadru didactic din Senatul USAMV care nu a votat pentru constituirea Universității ca parte civilă în dosarul Băneasa.
Cu 10 zile înainte de ședință, pe 17 iulie 2012, procurorul Nicolae Marin ceruse instituției să se constituie parte civilă în dosarul în care se cerceta asocierea Universității cu Băneasa Investments SA, dosar în care a fost identificate mai multe neconformități, dar și un prejudiciu zero.
Deși o comisie internă a emis cinci documente separate, din care rezultă că nu s-a putut identifica existența vreunui prejudiciu, procurorul Nicolae Marin, cel care avea să ajungă șef la Secția de Investigare a Infracțiunilor în Justiție, a decis că Universitatea a rămas fără 184 de milioane de dolari în urma asocierii cu Băneasa Investments.
„Vă solicităm să ne comunicați cuantumul sumei cu care vă constituiți parte civilă în cauza (…) concluziile rezultate în urma raportului de constatare întocmit de specialiștii din cadrul DNA rezultă că s-a cauzat universității un prejudiciu în valoare de 184,7 milioane USD”, se arăta în adresa DNA trimisă Universității, potrivit cetateanul.net
Dosarul a avut un parcurs dubios. Judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran de la Curtea de Apel București decide, în 2018, confiscarea terenului de 224 de hectare de la Băneasa Investments pe care sunt construite IKEA, Mall Băneasa și Ambasada SUA. Dar dă și ani grei de închisoare pentru Puiu Popoviciu, rectorul Ioan Alecu și alte zeci de persoane implicate în dosar.
La scurt timp, un raport referitor la justiția din România, întocmit de britanicul Gary Cartwright, expert al Parlamentului European, atrage atenția că în dosarul Băneasa instanța a pronunțat condamnări pentru infracțiuni care nu există.
Portivit publicației Lumea Justitiei, în noiembrie 2019, judecătorul Bogdan Corneliu Ion Tudoran a fost internat la psihiatrie.
