Anca Dragu: „Sărăcia, educația precară și cadrul legal permisiv distrug viețile copiilor. Este un eșec al societății, în general, un eșec al clasei politice și al legiuitorului”

România este singura țară din UE fără o vârstă reglementată prin lege în ceea ce privește consimțământul pentru act sexual cu un minor, „ceea ce permite decizii judecătorești ce au îngrozit lumea și au atras condamnarea României la CEDO, avertizează Anca Dragu, președintele Comisiei pentru Drepturile Omului din Senatul României, într-o postare pe Facebook. „Decizii aberante care spun ca fetițe de 11, 12, 13 ani au consimțit la un act sexual cu un adult. CEDO a emis o serie de recomandări, în parte ignorate de autoritățile române”, a declarat senatoarea.

Astăzi, 8 aprilie, este Ziua Mondială pentru Prevenirea, Vindecarea și Justiția în cazul Abuzului Sexual Asupra Copiilor. Scopul acestei zile este de a atrage atenția asupra problemei abuzului sexual asupra copiilor și de a încuraja o acțiune globală pentru a preveni acest abuz și pentru a sprijini copiii care au fost afectați de acesta.

Anca Dragu face apel la liderii politici ai PNL și PSD să scoată din sertar legea privind vârsta de consimțământ pentru act sexual cu un minor. Raportul comisiei juridice din Camera Deputaților a fost emis încă din februarie „dar liderii politici refuză să îl pună pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților”, a declarat senatoarea, pe Facebook.

Potrivit acesteia, nu întâmplător România are cele mai multe mame minore din UE și în cele mai multe cazuri fetele abandonează școală. „Sărăcia, educația precară și cadrul legal permisiv distrug viețile copiilor. Este un eșec al societății, în general, un eșec al clasei politice și al legiuitorului”, conchide Anca Dragu.

Un proiect de lege necesar pentru oameni, ignorat de politicieni

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală este blocat în Comisia Juridică din camera Deputaților. Acesta ține cont de faptul că minorul, victimă a infracţiunii sexuale, până într-o anumită vârstă ar trebui considerat lipsit de discernământul necesar pentru a consimţi la un act sexual, ceea ce s-ar concretiza în încadrarea faptei ca infracţiune de viol.

Acest set de inițiative legislative care modifică Codul Penal și Codul de Procedură Penală are ca prim scop să considere ca fiind viol orice act sexual cu un copil care nu a împlinit 16 ani, indiferent de prezența sau absența unor acte de constrângere fizică, morală sau de punerea sa în imposibilitate de a se apăra sau de a-si exprima vointa.

Violenta sexuală asupra minorilor din România rămâne un fenomen care scapă de sub radarul decidenților politici deși cercetările la nivel internațional făcute de psihologi, psihiatri și sociologi relevă faptul că traumele sexuale trăite la vârste fragede influențează comportamentul acestora la vârsta adultă, se regăsește în expunerea de motive publicată alături de proeictul de lege, pe site-ul Camerei Deputaților. Potrivit aceluiași document, anual, în România se raportează aproape 1.000 de violuri, ceea ce plasează ţara pe primul loc în Uniunea Europeană. În aceste cazuri, mare parte dintre victime sunt minori. Trei din patru cazuri de plângeri contra unor acte sexuale abuzive cu victime copii sunt abordate de justiția română drept „fapte consimțite”. De asemenea, potrivit aceleiași surse, în marea majoritate a cazurilor, abuzatorii sexuali nu folosesc violenţa sau constrângerea, ci construirea unei relaţii cu copilul şi manipularea psihologică a acestuia.

Mai grav este faptul că 55% dintre români consideră că violul este justificat în anumite situații – dacă victima era îmbrăcată sumar, dacă a acceptat să îl însoțească pe agresor acasă sau dacă a consumat băuturi alcoolice sau stupefiante (Eurobarometru 449, 2016). „Aceste prejudecăți au fost confirmate de Raportul Inspecției Judiciare din 2021 prin care se arăta că aceste prejudecăți au determinat judecătorii să încadreze faptele de viol asupra minorilor de 10-12 ani ca acte sexuale consimțite cu bărbați adulți, justificând că minorii au consimțit la aceste acte prin felul în care erau îmbrăcate, dezvoltarea fizică și psihologică”, avertizează același document. Însă în cazul unei constrângeri morale, în puţine cazuri se iau în considerare factori psihologici, precum posibilitatea existenţei constrângerii psihice sau inabilitatea victimei de a înţelege în întregime consecinţele deciziilor sale. Astfel, în multe dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată, agresiunea sexuală cu un minor nu este încadrată la viol ci la act sexual cu un minor (cu pedepse mult mai mici).

„Inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat necesitatea modificării Codului Penal în sensul calificării ca viol orice act sexual cu un minor cu vârsta până la 14 ani. Însă studiile expertilor în domeniul psihologiei și psihiatriei apreciază că exprimarea unui consimțâmânt valabil se realizează dupa 16 ani, luând în considerare dezvoltarea psihologică a minorului”, se regăsește în același document.

Statul român a fost condamnat în 2016 la CEDO pentru încălcarea obligației sale de a proteja legal victimele împotriva tratamentelor degradante. Statul român a fost condamnat la CEDO într-un caz de viol încadrat ca act sexual cu un minor. În perioada 2009-2013 au fost pronunțate 32 de sentințe în cazuri de abuz sexual împotriva unor victime minore, iar mai bine de o treime dintre acestea consemnează fapta penală nu ca viol, instanțele considerând ca fete cu vârste cuprinse între 11 și 14 ani au consimțit să întrețină relatii sexuale cu bărbați.