Structurile de inspecție ale Administrației Naționale ”Apele Române” au fost obstrucționate în mod deliberat, atât la nivel central, cât și la nivel local, golind de conținut una dintre cele mai importante funcții ale instituției, aceea de a preveni abuzurile și poluările printr-o prezență constantă în teren, a declarat ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, care a transmis că ANAR trebuie ”reformată din temelii”.
Declarațiile ministrei vin după finalizarea acțiunii de verificare dispusă de aceasta la ANAR.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Corpul de Control a finalizat acțiunea dispusă de Diana Buzoianu la ANAR, unul dintre obiectivele principale fiind verificarea modului în care instituția și-a îndeplinit atribuțiile de inspecție, control și gestionare a resurselor umane.
Verificările au confirmat deficiențe majore de organizare, un declin constant al activității de control și o concentrare disproporționată a personalului în structurile administrative, în detrimentul celor operative.
‘Am cerut acest control pentru că era nevoie de claritate și adevăr, nu de explicații formale. Apele Române administrează una dintre cele mai importante resurse strategice ale țării, iar oamenii au dreptul să știe cum sunt folosiți banii publici. Concluziile raportului confirmă că am luat decizia corectă atunci când am schimbat conducerea instituției, în urmă cu o lună. Ce am găsit este o structură blocată, cu fonduri pierdute și responsabilități ignorate. Apele Române trebuie reformată din temelii’, a declarat ministra, citată în comunicat.
Datele arată o scădere a numărului total de controale de la 10.790 în 2022 la 9.270 în 2024, iar în prima jumătate a anului 2025 au fost realizate doar 3.081. În același interval, ponderea avertismentelor a crescut la peste 63% din totalul sancțiunilor, iar gradul de încasare a amenzilor a coborât sub 20%.
În paralel, numărul de inspectori a scăzut dramatic: Serviciul Inspecția Națională a Apelor, structura responsabilă de coordonarea controalelor la nivel național, avea până de curând doar doi inspectori din 11 posturi aprobate.
‘Concluziile raportului confirmă decizia de a schimba conducerea instituției. Este evident că structurile de inspecție au fost obstrucționate în mod deliberat, atât la nivel central, cât și la nivel local, golind de conținut una dintre cele mai importante funcții ale instituției – aceea de a preveni abuzurile și poluările printr-o prezență constantă în teren. Este, de asemenea, clar că toate aceste lucruri nu s-ar fi putut întâmpla fără directori locali care să întoarcă privirea sau care, mai grav, să oprească controalele reale’, a mai spus Buzoianu.
În urma raportului, Ministerul Mediului a dispus măsuri imediate.
‘Zilele acestea, numărul inspectorilor va fi dublat prin abilitarea șefilor de sisteme de gospodărire a apelor din teritoriu. Urmează o perioadă de câteva luni de instruire pe teren a personalului nou, luni de zile în care aceste persoane vor avea un număr de controale la care vor fi parte, ulterior acestui termen putând chiar ei să coordoneze aceste activități de control. Vor fi stabilite misiuni tematice lunare și criterii minime de performanță – fiecare inspector urmând să efectueze cel puțin 20-30 de controale pe lună. În acest moment media este de aproximativ 50 de controale pe inspector, pentru primele 10 luni ale anului 2025, un lucru total inadmisibil’, a afirmat aceasta.
Analiza Corpului de Control a mai arătat că structura centrală a ANAR a crescut cu 17% în ultimii cinci ani, depășind limita legală de posturi de conducere prevăzută de Codul Administrativ.
În timp ce aparatul central s-a extins, activitatea de inspecție s-a restrâns, iar echipele operative din teritoriu au rămas subdimensionate și slab coordonate.
‘Nu poți proteja resursa de apă doar stând la birou. Reforma ANAR începe astăzi, iar rezultatele se vor vedea în teren. Vreau controale reale, investiții care se mișcă și o instituție care lucrează pentru oameni, nu pentru propriul confort. Voi cere lunar un raport cu controalele realizate în fiecare administrație bazinală și ce sancțiuni au fost date. Ne vom uita dacă sunt controlați poluatorii reali și dacă se iau măsuri. Cine mimează controlul pe teren va pleca din instituția Apele Române. Cine coordonează administrațiile bazinale în care corupția e lăsată să zburde, va pleca din instituția Apele Române. Nu ne mai permitem corupția să acapareze una dintre cele mai importante resurse ale noastre: apa’, a subliniat ministra Mediului.
Într-o postare pe Facebook, Diana Buzoianu a arătat că majoritatea absolută a controalelor din ultimii 3 ani de zile, indiferent despre ce administrație bazinală este vorba, s-au finalizat cu procese verbale în care e menționat că totul este în regulă, legea e respectată. Din cele câteva controale care s-au finalizat cu sancțiuni, majoritatea absolută, din nou, au avut drept concluzie aplicarea unor avertismente, cu o pondere în creștere constantă: 53,5% avertismente în 2022, 60% avertismente în 2023, 63,5% avertismente în 2024 și 63% avertismente în prima jumătate a anului 2025.
Ministra spune că, din puținele amenzi aplicate, majoritatea nu au fost încasate. Procentul mediu de recuperare a amenzilor este de sub 20%. Pentru 508 amenzi, nu au fost prezentate documente privind acțiunile întreprinse pentru recuperarea acestora.
De asemenea, valoarea amenzilor achitate a scăzut de la an la an: 3,801 milioane de lei achitate în 2022 (din 14,2 milioane de lei), 2,801 milioane de lei achitate în 2023 (din 16,6 milioane de lei), 2,399 milioane de lei achitate în 2024 (din 12,7 milioane de lei) și 917.500 lei achitate în prima jumătate a anului 2025.
Sursa: Realitatea Din USR
