Fostul ministru al Sănătății, orădeanca Ioana Mihăilă (USR-PLUS), a declarat luni că cel mai mare regret pe care îl are este legat de nefinalizarea proiectelor începute, principala satisfacție fiind actele normative care au reglementat piața medicamentelor deficitare.
Fostul ministru al Sănătății, orădeanca Ioana Mihăilă (USR-PLUS), a declarat luni că cel mai mare regret pe care îl are este legat de nefinalizarea proiectelor începute, principala satisfacție fiind actele normative care au reglementat piața medicamentelor deficitare.
"Cel mai mare regret - și de fapt cea mai mare sursă de stres atunci când a fost demis ministrul anterior - este legat de nefinalizarea proiectelor începute. Adică, în Ministerul Sănătății, în orice direcție te uiți există lucruri care pot fi îmbunătățite, măcar pentru a ajunge la un nivel decent de calitate a serviciilor atât pentru personal și pentru spitale, cât mai ales pentru pacienți. Acesta este cel mai mare regret", a declarat în conferință de presă, Ioana Mihăilă, alături de subprefectul demis Daniel Palaghianu și deputatul USR-PLUS Silviu Dehelean.
Ioana Mihăilă a menționat că există numeroase proiecte care au fost demarate în minister, referindu-se la cel mai important pentru pacienți, anume traseul pacientului pentru a primi un diagnostic precoce, în cele mai frecvente boli care afectează populația: screeningul în cancerul de col uterin, cancer de colon și factori de risc cardiovasculari.
"O parte a fost demarată de CNAS, prin programul de prevenție, cu analizele de sânge făcute peste bugetul alocat laboratoarelor. Ce începuserăm să facem împreună cu echipa de la Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate era să avem acest traseu al pacientului și să-l susținem inclusiv din fonduri europene, cu o alocare de peste 600 de milioane de euro prevăzută prin Programul Operațional Sănătate, pentru susținerea acestor programe", a precizat Mihăilă.
Ioana Mihăilă și-a prezentat succint raportul de activitate la conducerea Ministerului Sănătății, pe capitole și a pus la dispoziția presei un material cuprinzător în acest sens.
"Cred că actele normative care au reglementat piața medicamentelor deficitare sunt cele mai importante. Faptul că nu au fost crize în această perioadă ne arată că aceste măsuri au funcționat; nu înseamnă că riscul a dispărut, pentru că riscul de deficit de medicamente este unul permanent, inclusiv în alte țări din Europa și mai sunt multe lucruri de făcut. Dar aceste acte care au fost neglijate multă vreme cred că au fost cea mai mare realizare în această perioadă", a spus Ioana Mihăilă.
Întrebată ce va face în viitorul apropiat, Ioana Mihăilă a declarat că va aștepta, deoarece, dacă va fi cazul, în funcție de negocierile din coaliție, ar dori să preia din nou funcția de ministru al Sănătății pentru a putea continua proiectele ministerului.
În ce privește transferul conducerii către ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, Ioana Mihăilă a afirmat că a fost un proces de predare-primire care a decurs lin, în care l-a avertizat privind riscurile din perioada următoare, proiectele de acte normative în lucru și problemele financiare acute și cronice ale ministerului. "Cred că dintre toate posibilitățile domnul Cseke este o soluție de interimat destul de potrivită", a spus ea.
Sursa: Realitatea Din USR
