Europarlamentarul USR Ramona Strugariu: Legea privind desființarea SIIJ îndepărtează România de ridicarea MCV

Decizia Curții Constituționale a României de a respinge ca neîntemeiate sesizările asupra Legii privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție (SIIJ), stabilind că actul normativ este constituțional, este una proastă, legea respectivă îndepărtând țara noastră de ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), consideră eurodeputata Ramona Strugariu (grupul Renew).

''Cred că decizia de a reconfigura, de fapt, Secția Specială, întrucât cam asta este perspectiva pe care o avem acum pe masă, cu niște forțe noi, cu mai mulți procurori, cu unități specializate pe lângă Parchete, este o decizie proastă și de fapt contrazice angajamentele pe care noi înșine le-am pus pe masă, de mai multe ori, în mai multe formule, ca să ne îndeplinim, până la urmă, niște obligații minime'', a declarat Strugariu într-o întâlnire cu un grup de jurnaliști români la Strasbourg, conform AGERPRES.

Eurodeputata, membră a Comisiei pentru libertăți civile a Parlamentului European (LIBE), a anunțat că a avut o discuție miercuri dimineață cu comisarul european pentru justiție Didier Reynders: ''Mi-a spus că știe ce amendamente au fost depuse, ce propuneri s-au făcut, care sunt acele amendamente care au fost respinse și că urmăresc această situație foarte îndeaproape. Am discutat și am propus chiar să se gândească foarte serios Comisia la procedura de infringement acolo unde avem acel temei legal și unde există decizii ale Curții de Justiție a UE (CJUE). Nu cred că e o pedeapsă, cred că este un semnal că dacă nu îndreptăm lucrurile nu suntem pur și simplu în rând cu lumea și cu legislația europeană, noi fiind stat membru și având niște angajamente pe care trebuie să ni le respectăm. Nu cred că este vorba despre răzbunări, nu este vorba despre a personaliza anumite contexte, nu cred că este vorba despre un ministru sau altul, despre niște membri ai Curții Constituționale sau despre alți membri, ci despre niște instituții ale statului care trebuie să își facă treaba''.

''Realitatea este că harta asta a justiției nu a suferit modificări majore de la OUG 13, că din momentul în care am intrat în acel scenariu nu s-a schimbat mare lucru și că unele efecte ale modificărilor legislative se văd și își fac treaba liniștite și în ziua de astăzi'', a continuat ea.

Ramona Strugariu a apreciat că acesta este unul din puținele cazuri în care CCR a dat un termen atât de repede. ''Știa și Comisia despre rapiditatea cu care au fost decise aceste termene, fără a exista o explicație clară a acestei decizii. Dacă te uiți la felul în care au funcționat lucrurile, consultările, toate ferestrele de timp care au existat la dispoziția societății civile și a partidelor politice să vină cu comentarii, completări și amendamente pe textul inițial propus de domnul ministru, la felul în care s-au făcut consultările cu Comisia de la Veneția înainte de a fi luată decizia, pare că toată lumea se grăbește foarte tare să adopte această legislație înainte să vină, și pe canale oficiale, în format final nu în format de draft, opinia Comisiei de la Veneția'', a accentuat eurodeputata.

Din discuțiile avute de Ramona Strugariu cu Vera Jourova, vicepreședinte executiv pentru valori și transparență al Comisiei Europene, și cu comisarul european pentru justiție Didier Reynders a reieșit că această lege îndepărtează România de ridicarea MCV. ''La fel, nu cred că trebuie să discutăm ca despre o mare pedeapsă aplicată României, ci ca despre un mecanism de monitorizare. Sigur că nu putem rămâne etern cu el, dar în același timp, dacă ceea ce este foarte clar recomandat acolo nu se întâmplă încă, nimeni nu are intenția să ridice MCV în aceste condiții. Asta a rezultat din discuțiile pe care le-am avut cu comisarii, asta cred la rândul meu că trebuie făcut'', a insistat membra LIBE.

Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, ca neîntemeiate sesizările asupra Legii privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție (SIIJ), stabilind că actul normativ este constituțional.

Totodată, CCR a respins, ca inadmisibilă, obiecția de neconstituționalitate a Legii privind desființarea SIIJ, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală formulată de un număr de 35 de deputați AUR și PSD, precum și de cinci senatori AUR.

USR a depus, săptămâna trecută, o sesizare la CCR în privința proiectului care prevede desființarea SIIJ, susținând că propunerea legislativă făcută de ministrul Justiției "nu implică desființarea SIIJ, ci o reinventare a acestei instituții".

"Proiectul propus de Cătălin Predoiu încalcă principiul egalității în fața legii, în încercarea de a evita DNA. Astfel, deși orice român cercetat pentru corupție va fi anchetat de DNA, pentru magistrați vor exista 'procurori desemnați'. Acest fapt pune în pericol independența magistraților, deoarece acești 'procurori desemnați' vor fi selectați în mod netransparent și chiar politic, prin intermediul procurorului general și al CSM. Practic, cei din CSM vor putea să aleagă procurorii care îi vor ancheta", arăta USR.

Potrivit reprezentanților partidului, proiectul privind desființarea SIIJ a fost adoptat în grabă de coaliția de guvernare, înainte de a primi avizul Comisiei de la Veneția, și fără să respecte termenul de 30 de zile de consultare publică.

"De asemenea, proiectul nu respectă avizele anterioare ale Comisiei de la Veneția, care a subliniat de mai multe ori în trecut importanța existenței unor secții specializate, cum este DNA, nici rapoartele MCV, care au pus mereu accentul pe importanța refacerii competențelor DNA și DIICOT", mai spunea USR.

Pe 28 februarie, Senatul a adoptat, în plen, în calitate de for decizional, proiectul de lege al Guvernului privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Proiectul de act normativ, inițiat de Ministerul Justiției și adoptat de Camera Deputaților pe 21 februarie, prevede că SIIJ se desființează, iar competențele sale vor fi preluate de Parchetele obișnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnați.

Și Alianța pentru Unirea Românilor a transmis Curții Constituționale o sesizare asupra actului normativ.

Sursa: Realitatea Din USR