Stelian Ion despre decizia CJUE: "Pune definitiv capăt dezbaterii publice conform căreia desființarea SIIJ ar trebui însoțită de anumite garanții”

Ministrul Justiției, Stelian Ion, afirmă că în decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene se arată că sunt contrare dreptului Uniunii reglementările privind înființarea Secției speciale, "dacă acestea nu sunt justificate de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției", informează News.ro.

Totodată, arată ministrul, Curtea a stabilit că "exemplele practice din activitățile SIIJ sunt de natură să confirme realizarea riscului ca această secție să se asemene unui instrument de presiune politică și să intervină pentru a schimba cursul anumitor anchete penale sau al unor proceduri judiciare".

"Această constatare pune definitiv capăt dezbaterii publice conform căreia desființarea SIIJ ar trebui însoțită de anumite garanții precum și înlătură tranșant argumentația conform căreia simpla existență a SIIJ 'constituie o garanție legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului', respectiv că 'se asigură, pe această cale, o protecție adecvată a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârșite prin sesizări/denunțuri arbitrare'", afirmă Stelian Ion.

Ministerul Justiției a transmis, miercuri seară, o analiză făcută de Stelian Ion asupra deciziei din 18 mai a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), "hotărâre de referință cu privire la statul de drept și organizarea sistemului judiciar din România".

Conform sursei citate, o primă dezlegare a CJUE a vizat Decizia 2006/928/CE a Comisiei de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului făcut de România pentru atingerea unor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, precum și rapoartele întocmite de Comisia Europeană pe baza acestei decizii.

Astfel, Curtea a stabilit că Decizia 2006/928/CE este obligatorie pentru România în toate elementele sale, adică atât în privința considerentelor (prin care instituirea MCV este justificată de imperativul remedierii deficiențelor din domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției), cât și în privința "obiectivelor de referință” stabilite în sarcina României prin Anexă vizând, printre altele, garantarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient și continuarea, în baza progreselor realizate deja, a unor cercetări profesioniste și imparțiale cu privire la acuzațiile de corupție la nivel înalt, respectiv adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției, în special în cadrul administrației locale.

Totodată, CJUE a stabilit că România are obligația adoptării "măsurilor adecvate” pentru atingerea obiectivelor asumate privind reforma judiciară și lupta împotriva corupției, ținând seama de principiul cooperării loiale și de recomandările formulate în rapoartele MCV, respectarea valorilor consacrate de articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană constituind o condiție pentru a beneficia de toate drepturile care decurg din aplicarea tratatelor în privința României.

Astfel a fost reafirmat, și cu referire la România, principiul menținerii nivelului de protecție a valorilor Uniunii, în temeiul căruia un stat membru nu își poate modifica legislația astfel încât să determine un regres al protecției valorii statului de drept, România fiind, așadar, obligată să asigure evitarea oricărui regres, în raport cu această valoare, al legislației în materie de organizare a justiției, abținându‑se să adopte norme care ar aduce atingere independenței judecătorilor.

"Concluzia CJUE a fost că 'obiectivele de referință' din anexa Deciziei 2006/928/CE au caracter obligatoriu, astfel încât România are obligația expresă de a le îndeplini și de a lua măsurile adecvate în vederea realizării lor în cel mai scurt timp și are obligația de a se abține să pună în aplicare orice măsură care ar risca să compromită atingerea acelorași obiective (...). În realizarea acestor obligații clare, România trebuie să țină seama în mod corespunzător de cerințele și de recomandările formulate în rapoartele MCV, având sarcina de a colabora cu bună credință cu Comisia pentru a surmonta dificultățile întâmpinate cu privire la realizarea 'obiectivelor de referință', cu respectarea deplină a acestor obiective și a dispozițiilor tratatelor", arată ministrul Justiției.

El adaugă că problema concordanței prevederilor legale interne privind numirile interimare în funcțiile de conducere a Inspecției Judiciare și înființării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție cu dreptul Uniunii a fost soluționată tot din perspectiva caracterului obligatoriu al Deciziei 2006/928, pornindu-se de la constatarea că acest act al Comisiei acoperă sistemul judiciar din România în ansamblul său, precum și lupta împotriva corupției, obiective de referință a căror realizare concomitentă (iar nu separată) poate contribui la crearea unui sistem judiciar și administrativ caracterizat prin independență și imparțialitate.

Conform aceleiași surse, după ce s-a remarcat că reformele din 2018 și 2019 au adus modificări legilor justiție în scopul ameliorării independenței și a eficienței puterii judecătorești (iar aceasta constatare semnifică, prin ea însăși, o constatare a încălcării principiul menținerii nivelului de protecție a valorilor Uniunii cu toate consecințele ce decurg de aici), Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că dreptul Uniunii se opune unei reglementări precum O.U.G. nr. 77/2018 prin care Guvernul a făcut numiri interimare în funcțiile de conducere ale Inspecției Judiciare, fără respectarea procedurii normale de numire, atunci când această reglementare este de natură să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor acestui organ ca instrument de presiune asupra activității respectivilor judecători și procurori sau de control politic al acestei activități.

"Curtea a subliniat că nu este abilitată să aplice dreptului Uniunii cu privire la o speță determinată, acesta fiind sarcina instanțelor naționale, însă a reamintit jurisprudența sa constantă în baza căreia, în cadrul cooperării loiale prevăzute la articolul 267 TFUE, poate furniza instanțelor naționale elementele de interpretare a dreptului Uniunii care ar putea să le fie utile în aprecierea efectelor uneia sau ale alteia dintre dispozițiile acestuia. În acest context, CJUE a subliniat că garanțiile de independență și de imparțialitate impuse în temeiul dreptului Uniunii postulează existența unor norme care să permită înlăturarea, în percepția justițiabililor, a oricărei îndoieli legitime referitoare la impenetrabilitatea instanței în cauză în privința unor elemente exterioare și la neutralitatea sa în raport cu interesele care se confruntă. Acest principiu înseamnă că judecătorii trebuie să se afle la adăpost nu numai față de intervenții sau de presiuni exterioare care le pot pune în pericol independența ci și la adăpost de orice influență indirectă, susceptibilă să orienteze deciziile judecătorilor în discuție și să înlăture astfel o lipsă a aparenței de independență sau de imparțialitate", mai arată Stelian Ion.

Sursa: Realitatea Din USR