DEPUTATUL USR DIANA BUZOIANU: DIRECTORUL SALROM TREBUIE SĂ-ȘI PREZINTE DEMISIA. SUNT INACCEPTABILE INACȚIUNEA ȘI LIPSA TOTALĂ DE ASUMARE

Deputatul USR Diana Buzoianu solicită demisia directorului general al Salrom, Constantin Dan Dobrea, care nu a participat la audierile de luni din Comisia pentru mediu privind situația de la Salina Praid.

”Directorii Salrom care au participat, totuși, la audieri au răspuns clar că nu au instalat stațiile de monitorizare propuse de experți în studiul din 2007. Tot ei au recunoscut că în ultimii foarte mulți ani nu au realizat decât lucrări minimale, în regim propriu, deși știau care este riscul în zona respectivă”, afirmă Buzoianu.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de USR, nici Salrom, nici Apele Române nu și-au îndeplinit atribuțiile corespunzător, iar inacțiunea și incompetența au cauzat dezastrul de la Praid.

Luni, au fost organizate audieri în Comisia pentru mediu, la solicitarea președintelui comisiei, deputatul USR Diana Buzoianu, dar directorul general Salrom nu a participat pentru a răspunde întrebărilor parlamentarilor, deși confirmase inițial participarea.

”Astăzi, în cadrul audierilor, reprezentantul Apele Române a menționat că se ia în calcul inclusiv scenariul prăbușirii planșeului. De asemenea, conform declarațiilor reprezentantului Apele Române nu se estimează că mai devreme de o lună de zile va fi apă potabilă în comunitățile care acum nu au apă potabilă. Sunt doar o parte din multele consecințe pe care astăzi o comunitate le resimte din cauza incompetenței sau neglijenței unor companii care trebuia să ia măsuri din 2007, când au auzit prima dată că există un pericol real în zonă”, a declarat Diana Buzoianu.

La audieri au participat, online, Sorin Rîndașu, director Departamentul situații de urgență Apele Române, și directorii Salrom Marius Gubernat și Nicolae Șoltuz.

Potrivit USR, directorul general al Salrom, Constantin Dan Dobrea, nu a participat la audiere, deși la solicitarea sa a fost amânată ședința Comisiei pentru mediu tocmai pentru ca toți cei invitați să poată participa. La rândul său, directorul Apele Române a anunțat că nu poate onora invitația la audieri.

”Directorii Salrom care au participat, totuși, la audieri au răspuns clar că nu au instalat stațiile de monitorizare propuse de experți în studiul din 2007. Tot ei au recunoscut că în ultimii foarte mulți ani nu au realizat decât lucrări minimale, în regim propriu, deși știau care este riscul în zona respectivă. Întrebați de ce a câștigat licitația din 2025 o firmă cu puțină experiență în domeniu, în timp ce restul companiilor ofertante au fost respinse cu scuza că nu s-au încadrat în buget, deși bugetul nu a fost publicat de la bun început în procedura de licitația, reprezentanții Salrom au răspuns că... au această posibilitate legală. Dar cea mai aberantă este chiar lipsa de la audieri a directorului Salrom. În concluzie, asemenea răspunsuri, precum și lipsa asumării prezenței în cadrul comisiei sunt motive suficiente pentru ca directorul general să nu mai ocupe acest post pe viitor”, a susținut Diana Buzoianu.

Comisia pentru mediu a vrut să afle de la șefii Salrom și Apele Române:

- care este situația actuală la Praid și ce lucrări se efectuează în prezent?

- ce riscuri există în continuare, inclusiv în ceea ce privește surparea planșeului salinei, afectat de infiltrațiile masive de apă, și pentru locuitorii din zonă?

- de ce autoritățile cu atribuții nu au luat măsurile recomandate după studiul din 2007 care semnala o serie de probleme?

- de ce digurile care trebuiau să suporte un debit aproape dublu decât a fost în 2025 nu au fost realizate așa cum trebuia și de ce răspunderea este pasată la câteva familii de castori?

- cum au fost selectate firmele care ar trebui să execute lucrări în zonă, firme care nu au experiența necesară în lucrări hidrotehnică?

- câte localități sunt afectate acum și când vor avea apă potabilă locuitorii din zonă?

- ce plan are Apele Române pentru realizarea investițiilor recomandate, atât de necesare pentru prevenirea inundațiilor?

”Răspunsurile oferite au fost însă, de multe ori, doar parțiale sau vagi. Reamintim că România are la dispoziție prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) suma de 386 milioane de euro tocmai pentru proiecte de prevenire a inundațiilor și consolidare a infrastructurii hidrotehnice. Reprezentantul Apele Române nu a putut însă spune în ce măsură au fost realizate investițiile. USR cere ca aceste fonduri europene să fie folosite eficient și urgent pentru a preveni dezastre, nu pentru a fi pierdute în birocrație sau nepăsare”, se mai arată în comunicat.

Sursa: Realitatea Din USR