Ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, spune că implicarea tinerilor în politicile de mediu și climă trebuie să devină o parte firească a procesului decizional. Declarația a fost făcută la lansarea Agendei Naționale a Tinerilor privind Schimbările Climatice 2026–2030. Potrivit ministrului, prioritățile formulate de tineri trebuie analizate pentru a putea fi transformate în măsuri și politici publice.
"Nu putem construi politici de mediu pentru generaţiile viitoare fără să le oferim un loc real la masa deciziilor. În septembrie, am făcut un pas important în această direcţie, prin lansarea Consiliului Consultativ al Tinerilor privind Clima şi Mediul, un mecanism prin care vocea lor poate ajunge direct la Ministerul Mediului. Acum, Agenda Naţională 2026-2030 ne arată, prin contribuţiile a peste 1.700 de copii şi tineri, care sunt preocupările şi aşteptările lor: protejarea pădurilor, a apei şi a biodiversităţii, comunităţi mai bine pregătite pentru efectele schimbărilor climatice şi o educaţie de mediu conectată la realitate. Avem acum atât un cadru de dialog, cât şi un set concret de priorităţi. Următorul pas este să le analizăm împreună şi să vedem cum pot fi transformate în măsuri şi politici publice. Participarea tinerilor nu trebuie să se încheie odată cu o consultare sau cu lansarea unui document, ci trebuie să devină o parte firească a modului în care luăm decizii", a afirmat Diana Buzoianu, într-un comunicat al instituţiei transmis AGERPRES.
Agenda Naţională a Tinerilor privind Schimbările Climatice 2026-2030 reuneşte opiniile şi propunerile a peste 1.700 de participanţi la consultarea naţională "Tinerii şi Viitorul Climatic 2.0" şi a fost lansată în cadrul Conferinţei Naţionale LCOY România 2026, desfăşurată în perioada 13-14 octombrie, la Bucureşti, cu sprijinul Ministerului Mediului.
Potrivit rezultatelor consultării, 76,9% dintre respondenţi consideră prioritară protejarea pădurilor, a apei şi a biodiversităţii, în timp ce 72,8% solicită măsuri de adaptare a comunităţilor la valurile de căldură, inundaţii şi secetă.
Totodată, 67,5% consideră prioritare educaţia climatică şi pregătirea profesorilor, iar 90,3% apreciază că răspunsul autorităţilor la provocările climatice este insuficient sau incomplet.
Agenda transpune aceste preocupări în şase direcţii strategice, notează sursa citată.
Acestea vizează educaţia climatică aplicată, adaptarea la schimbările climatice şi reducerea riscurilor meteorologice, participarea copiilor şi tinerilor la procesele decizionale, accesul la informaţii de calitate şi comunicarea publică transparentă, cooperarea între instituţii, mediul privat şi societatea civilă, precum şi reprezentarea priorităţilor naţionale în cadrul proceselor internaţionale privind clima, inclusiv în perspectiva Conferinţei ONU privind Schimbările Climatice (COP31).
Lansarea Agendei Naţionale vine la o lună după lansarea, la nivelul Ministerului Mediului, a Consiliului Consultativ al Tinerilor privind Clima şi Mediul, iniţiativă dezvoltată împreună cu Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate şi UNICEF în România.
Potrivit comunicatului, cele două demersuri sunt complementare: Agenda reuneşte priorităţile formulate în urma consultărilor naţionale, iar Consiliul oferă un cadru instituţional pentru dialogul direct dintre tineri şi autorităţi, astfel încât recomandările lor să poată fi discutate şi analizate în procesul de elaborare a politicilor publice de mediu.
Conferinţa Naţională LCOY România 2026 a reunit reprezentanţi ai Parlamentului, Guvernului, Administraţiei Prezidenţiale, corpului diplomatic, organizaţiilor internaţionale şi societăţii civile, alături de copii şi tineri din întreaga ţară.
Dezbaterile au abordat teme precum guvernanţa climatică, economia circulară, tranziţia energetică echitabilă şi adaptarea comunităţilor la efectele schimbărilor climatice. Programul a inclus şi ateliere practice dedicate participării civice, combaterii dezinformării şi dezvoltării iniţiativelor locale de mediu.
Evenimentul a fost organizat de Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate şi iniţiativa civică Pentru TINEri, cu sprijinul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, al Camerei Deputaţilor, prin Comisia pentru învăţământ, al Pactului Climatic European în România şi al UNICEF în România, sub egida YOUNGO, structura de reprezentare a copiilor şi tinerilor în cadrul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice.
