Nicușor Dan a cerut reexaminarea unei legi ce modifică regimul ariilor naturale protejate

Preşedintele Nicuşor Dan i-a cerut Parlamentului reexaminarea Legii pentru completarea art. 561 din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, precum şi pentru modificarea art.5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, la data de 25 octombrie 2025, Parlamentul a transmis această lege preşedintelui României, în vederea promulgării.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 561 din OUG 57/2007, în sensul instituirii posibilităţii ca, la solicitarea de către beneficiar, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor să poată dispune modificarea limitelor ariilor naturale protejate prin scoaterea unor suprafeţe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă, pentru suprafeţele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau decrete de stat, obiective de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuţie sau demarate anterior acestei date, în temeiul legislaţiei în vigoare.

De asemenea, prin legea transmisă la promulgare se modifică art. 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, în sensul că regimul juridic instituit de acest act normativ nu se va aplica şi proiectelor sau părţilor din proiectele care au ca obiectiv unic apărarea şi securitatea naţională ori reacţia la situaţii de urgenţă, precum şi proiectelor care contribuie la realizarea acestor obiective, din punct de vedere al securităţii naţionale, desemnate astfel prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi nici capacităţilor de producere sau transport a energiei electrice existente aflate în arii protejate, asupra cărora se efectuează lucrări de mentenanţă, retehnologizare sau modernizare a acestora.

Nicușor Dan a formulat o obiecție de neconstituționalitate

În data de 11 noiembrie 2025, cu privire la această lege, preşedintele României a formulat obiecţie de neconstituţionalitate, arătând, mai ales, că:

* art. I permite modificarea limitelor ariilor naturale protejate/siturilor Natura 2000 (proiecte hidroenergetice) fără evaluare adecvată de impact, fără justificarea lipsei alternativelor, fără motive imperative de interes public major şi fără măsuri compensatorii - contrar Directivei Habitate şi jurisprudenţei CJUE;

* art. II instituie o exceptare generală şi necondiţionată de la evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele desemnate de CSAT şi pentru lucrările de mentenanţă/retehnologizare a capacităţilor energetice din arii protejate, deşi derogările sunt permise doar punctual, individualizat, cu notificarea Comisiei Europene;

* ambele intervenţii restrâng dreptul la un mediu sănătos fără a respecta testul proporţionalităţii (scop legitim, necesitate, măsură proporţională) şi afectează substanţa acestui drept;

* se conferă CSAT o competenţă nouă (desemnarea proiectelor exceptate de la evaluarea de mediu) printr-o lege ordinară, deşi modificarea atribuţiilor CSAT se poate face doar prin lege organică; textul este şi ambiguu terminologic;

* forma adoptată de Camera decizională diferă substanţial de forma respinsă de Senat (extinderea suprafeţelor excluse, procedură nouă la cererea 'beneficiarului', competenţa CSAT), aspecte nedezbătute în prima Cameră - cu încălcarea principiului bicameralismului;

* deficienţe de tehnică legislativă: termeni neconsacraţi, neconcordanţă între expunerea de motive şi textul normativ, ambiguitate care ridică inclusiv o problemă de retroactivitate;

* lipsa reavizării de către Consiliul Legislativ a formei finale a legii, ulterior modificărilor substanţiale aduse proiectului.

Prin Decizia nr. 735/2026, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că legea este constituţională în raport cu criticile formulate.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, constatarea constituţionalităţii legii în raport cu criticile formulate nu epuizează analiza pe care Parlamentul este chemat să o realizeze în cadrul reexaminării.

Preşedintele Nicușor Dan consideră că se impune evaluarea actuală a necesităţii, oportunităţii şi eficienţei soluţiilor legislative adoptate, inclusiv din perspectiva evoluţiilor intervenite de la momentul iniţierii propunerii legislative.

„Expunerea de motive fundamentează intervenţia legislativă, în principal, pe creşterea preţurilor la energie din anul 2021 şi pe concluziile unei comisii parlamentare de anchetă constituite în acel context. Legea a fost însă adoptată în octombrie 2025, iar reexaminarea are loc în august 2026. La aproape cinci ani de la împrejurările avute în vedere de iniţiatori, fundamentarea iniţială nu a fost actualizată prin raportare la datele tehnice, energetice, economice şi de mediu relevante prin raportare la momentul adoptării legii.

Or, astfel cum rezultă şi din considerentele Deciziei nr. 735/2026 referitoare la rolul instrumentului de motivare, aprecierea necesităţii unei reglementări presupune examinarea motivelor care o justifică, a impactului acestei reglementări şi a condiţiilor concrete de implementare. Faptul că expunerea de motive nu constituie obiect al controlului de constituţionalitate nu înlătură necesitatea ca Parlamentul să verifice, în cadrul reexaminării, dacă premisele care au justificat iniţiativa se menţin şi în prezent”, explică Administraţia Prezidenţială.

În acelaşi sens, existenţa unei hotărâri a Guvernului sau a unui decret de stat anterior datei de 29 iunie 2007 atestă aprobarea istorică a unui obiectiv de investiţii, fără a demonstra, prin ea însăşi, că proiectul îşi păstrează, după aproape două decenii, fezabilitatea tehnică, utilitatea energetică şi sustenabilitatea economică.

De asemenea, legea nu condiţionează aplicarea derogării de verificarea situaţiei juridice actuale a investiţiei, a stadiului fizic al lucrărilor, a costurilor şi duratei necesare finalizării, a capacităţii suplimentare ce poate fi efectiv pusă în funcţiune, a existenţei unor soluţii tehnice alternative ori a raportului dintre beneficiul energetic urmărit şi impactul asupra patrimoniului natural.

Textul transmis la promulgare confirmă că elementul decisiv pentru aplicarea derogării îl constituie existenţa aprobării şi demararea obiectivelor de investiţii anterior datei de 29 iunie 2007, fără criterii suplimentare de actualitate sau viabilitate cu privire la aceste obiective.

„Necesitatea unei evaluări actuale a proiectelor de investiţii este cu atât mai evidentă cu cât derogările instituite prin lege în materia protecţiei mediului au vocaţie de aplicare nelimitată în timp. În forma transmisă la promulgare, reglementarea nu este circumscrisă unei situaţii excepţionale cu caracter temporar şi nici nu stabileşte un termen în care beneficiarii pot solicita aplicarea acesteia. În consecinţă, mecanismul instituit poate permite reactivarea, la un moment nedeterminat, a unor proiecte aprobate cu decenii în urmă.

În aceste condiţii, menţinerea unei derogări cu caracter permanent nu poate fi justificată exclusiv prin împrejurările conjuncturale ale pieţei energiei avute în vedere la momentul iniţierii legii ori prin consideraţii generale referitoare la avantajele hidroenergiei, ci presupune o evaluare actuală, individualizată şi verificabilă a necesităţii, viabilităţii şi utilităţii fiecărui proiect”, a adăugat Administraţia Prezidenţială.

Evoluţia procedurii legislative constituie, la rândul său, un argument în favoarea unei noi evaluări de oportunitate. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat la 19 decembrie 2022, Guvernul a formulat un punct de vedere negativ în aprilie 2023, iar comisiile sesizate în fond au propus respingerea acesteia în aprilie 2024.

Raportul suplimentar favorabil a fost depus la 15 octombrie 2025, chiar în ziua adoptării legii, fără actualizarea corespunzătoare a instrumentului de motivare, rămas întemeiat în esenţă pe datele şi premisele anilor 2021-2022. Aceste împrejurări nu constituie, prin ele însele, vicii de constituţionalitate, dar justifică reanalizarea soluţiei legislative în raport cu situaţia existentă la momentul reexaminării.

„Reanalizarea soluţiei legislative este cu atât mai necesară cu cât problematica finalizării unor amenajări hidroenergetice aflate în curs de execuţie face deja obiectul unor reglementări speciale. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 175/2022 pentru stabilirea unor măsuri privind obiectivele de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuţie, precum şi a altor proiecte de interes public major care utilizează energie regenerabilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 303/2023, instituie măsuri dedicate unor asemenea obiective de investiţii.

În paralel, în circuitul parlamentar au fost promovate alte iniţiative având obiecte parţial convergente, inclusiv propunerea legislativă înregistrată sub nr. PL-x 179/2025 având ca obiect completarea prevederilor Ordonanţei de Guvern nr. 175/2022 şi propunerea legislativă înregistrată sub nr. PL-x 3/2026 privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate naţională în domeniul hidroenergiei.

Abordarea concomitentă a aceleiaşi problematici prin instrumente normative distincte, întemeiate pe proceduri, condiţii şi garanţii diferite, evidenţiază riscul unei reglementări fragmentare şi lipsite de coerenţă legislativă”, a precizat Administraţia Prezidenţială.

Totodată, ulterior transmiterii legii spre promulgare, cadrul normativ în materia protecţiei biodiversităţii a fost modificat prin OUG 25/2026 pentru modificarea şi completarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, care a introdus regimul zonelor prioritare pentru biodiversitate, metodologia de identificare a acestora fiind ulterior aprobată prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.066/2026.

Legea supusă reexaminării nu reglementează raportul dintre procedura de scoatere a unor suprafeţe din limitele ariilor naturale protejate şi eventuala includere a aceloraşi suprafeţe într-o zonă prioritară pentru biodiversitate, deşi cele două regimuri pot deveni incidente asupra aceluiaşi amplasament.

În aceste condiţii, pentru acelaşi proiect pot deveni aplicabile, concomitent, regimul special instituit prin OUG 175/2022, normele privind securitatea naţională, procedura de modificare a limitelor unei arii naturale protejate, evaluarea impactului asupra mediului, regimul siturilor Natura 2000, protecţia speciilor, legislaţia în domeniul apelor şi noile dispoziţii privind zonele prioritare pentru biodiversitate.

Suprapunerea unor asemenea regimuri speciale, insuficient coordonate între ele, riscă să producă nu simplificarea urmărită de iniţiatori, ci din contră, incertitudine în aplicare, competenţe concurente, acte administrative dificil de corelat şi, în cele din urmă, noi litigii.

În opinia preşedintelui Nicuşor Dan, din această perspectivă, prezintă o relevanţă deosebită exigenţele Legii nr. 24/2000 referitoare la necesitatea şi coerenţa reglementării, integrarea sa armonioasă în ansamblul legislaţiei, precum şi evitarea paralelismelor legislative, potrivit Agerpres.

„Se impune analizarea oportunităţii unui cadru legislativ unitar”

În locul instituirii succesive a unor derogări prin acte normative distincte, se impune analizarea oportunităţii unui cadru legislativ unitar, care să individualizeze proiectele vizate, să reglementeze în mod complet condiţiile şi procedura aplicabilă, să stabilească în mod clar competenţele autorităţilor implicate şi să prevadă garanţii unitare şi previzibile privind protecţia mediului, evaluarea impactului acestor obiective de investiţii asupra mediului, avizarea şi autorizarea proiectelor.

„Faţă de aceste evoluţii, apreciem că Parlamentul este chemat să reanalizeze nu numai redactarea punctuală a legii, ci însăşi oportunitatea menţinerii soluţiei legislative adoptate, în condiţiile în care fundamentarea iniţială nu mai reflectă în mod suficient situaţia actuală, iar cadrul normativ aplicabil a cunoscut, între timp, modificări şi dezvoltări semnificative.

O asemenea evaluare este necesară pentru a stabili dacă obiectivul urmărit mai justifică adoptarea reglementării în forma transmisă la promulgare sau dacă acesta trebuie realizat printr-o soluţie legislativă unitară, actualizată şi corelată cu ansamblul normelor în vigoare”, a adăugat Administraţia Prezidenţială.