USR nu va vota învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu.
Decizia a fost luată în unanimitate, vineri, de Comitetul Politic al partidului, în contextul în care formațiunea critică revenirea PSD la guvernare și se declară împotriva unui Executiv pe care îl consideră asociat cu risipa banilor publici și menținerea privilegiilor.
Președintele USR, Dominic Fritz, a susținut că partidul nu poate sprijini un guvern condus, în opinia sa, de la sediul PSD și dependent de o majoritate parlamentară pe care o consideră problematică.
Dominic Fritz critică rolul PSD în viitorul Guvern
Liderul USR a transmis că formațiunea nu va susține o formulă de guvernare care, potrivit evaluării sale, ar putea readuce practicile pe care partidul le-a criticat în trecut: cheltuirea ineficientă a banilor publici, protejarea privilegiilor și blocarea reformelor.
Decizia vine după ce PSD a hotărât să participe la noul Executiv, în timp ce USR și-a menținut opoziția față de un guvern care include miniștri social-democrați sau care ar fi controlat de PSD.
USR își menține refuzul de a susține un guvern cu PSD
Formațiunea condusă de Dominic Fritz a precizat încă de la desemnarea lui Luca Niculescu că va analiza programul de guvernare, componența echipei și majoritatea parlamentară care ar urma să sprijine Executivul. Totodată, partidul a stabilit că participarea PSD la guvernare reprezintă o linie roșie.
În negocierile pentru formarea noului Cabinet au fost discutate și formule alternative, inclusiv varianta unor guverne minoritare succesive. Însă, după decizia Comitetului Politic, USR a confirmat că nu va vota actuala formulă guvernamentală.
Învestirea Guvernului depinde de voturile din Parlament
Luca Niculescu trebuie să obțină cel puțin 233 de voturi în Parlament pentru ca noul Guvern să fie învestit. Refuzul USR complică negocierile pentru formarea unei majorități, în condițiile în care partidele au poziții diferite privind participarea PSD și PNL la guvernare.
Decizia USR confirmă astfel că partidul nu va susține cabinetul în formula actuală, invocând atât componența politică, cât și riscul revenirii la practici pe care le consideră contrare reformelor promise.
