Aflat în cursa pentru președinția liberalilor, premierul Florin Cîțu pare că pune la bătaie toate armele pentru a câștiga. Plusează, cu toate că-i are de partea lui nu doar pe liberalii cei mai influenți, ci chiar pe șeful statului. Cîțu pare că folosește inclusiv resursele de la cabinetul de prim-ministru pentru alegerile din partid. Această suprapunere de interese făcută pe spatele guvernului a devenit o cutumă a politicii autohtone. De ani buni, politicienii se folosesc de tot ce le oferă funcția administrativă pentru a-și asigura puterea în mijlocul partidelor. Și, ca într-un joc piramidal, întărirea forței în stat este următorul pas. Cîțu nu este inventatorul acestei metode imorale. Este o tradiție cu putere de lege în fiecare partid care ajunge la guvernare.
3 miliarde de lei din cele 9 prevăzute pentru rectificarea bugetară au fost rezervate de Cîțu pentru bugetul Ministerului de Finanțe, secțiunea acțiuni generale. Acolo este inclus și fondul de rezervă. Mai exact, acei bani pe care premierul îi are la dispoziție pentru primării. Astfel poate atrage edilii de partea lui.
”Îmi pare rău să aud că sunt colegi de-ai dumneavostră din presă care spun că acolo sunt doar banii Fondului de rezervă. Nu, acolo sunt acțiuni generale, cotizații la comisia europeană, ajutor de stat, dobânzi și așa mai departe”, a declarat Cîțu.
Un singur premier român a făcut altfel, riscând totul. În martie 2012, Mihai Răzvan Ungureanu, proaspăt numit prim-ministru, a refuzat să pompeze bani prin hotărâri guvernamentale la câteva circumscripții din țară. Rebeliunea l-a costat scump, însă. Două luni mai târziu, la moțiunea de cenzură depusă de USL, Mihai Răzvan Ungureanu era dat jos din funcția de șef al Guvernului cu 235 de voturi.
”Arătăm exact ce nu trebuie să arătăm, și anume că România este o țară instabilă politic, este o țară în care prețul câștigului minor contează mai mult decât câștigul unei întregi populații. că este o țară în care schimbarea de guverne nu duce la altceva decât la semianarhie instituțională”, spunea Ungureanu (sursa: Radio România Actualități).
Mulțumit de executarea guvernului Ungureanu, Victor Ponta nu a repetat greșeala predecesorului său. În 2014, președintele consiliului județean Arad, un județ total nepiretenos PSD-ului, era foarte supărat că la el nu ajunseseră bani din fondul de rezervă al Guvernului.
”De sărbători, Guvernul a oferit primarilor PSD din mai multe județe ale țării peste 316 milioane de lei din fondul de rezervă, cei mai mulți bani ajungând în județele Giurgiu, Gorj, Teleorman, Neamț și Hunedoara, județe în care Ponta a obținut scoruri peste Klaus Iohannis în turul doi de scrutin al alegerilor prezidențiale”, spunea Nicoae Ioțcu, fost președinte CJ Arad (sursa: psnews.ro)
În 2014, fondul de rezervă al Guvernului s-a dovedit a fi un sac fără fund pentru autorităţi. 2,3 miliarde de lei a cheltuit Executivul condus de premierul Victor Ponta într-un an electoral. Bugetul inițial al Fondului de rezervă fusese de 161 de milioane de lei, dar premierul Victor Ponta a decis atunci să-l majoreze de 14 ori în același an până la 2,3 miliarde de lei. Pentru comparație, este același buget pe care l-a avut Ministerul Justiției.
”Asistăm pentru prima dată după 1990 la o rectificare care se face la sediul unui partid, nu la sediul Guvernului, bugetul țării tranformându-se astfel în puculița PSD. Rectificarea nu are viziune, nu îndreaptă resurse către politici publice importnate, acoperă numai necesități politice și populiste.
Rectificarea bugetară reprezintă disperarea lui Ponta de a controla PSD prin alocarea unor sume imense pentru baronii PSD”, declara Vasile Blaga (sursa: b1 tv)
Cea mai mare parte din bugetul fondului de rezervă a ajuns atunci la primării, prin intemediul unor hotărâri de guvern, potrivit raportului Consiliului Fiscal. Adică 37% în 2014, faţă de doar 14%, cu un an înainte.
Pe vremea când țara era guvernată de Călin Popescu Tăriceau, rectificarea bugetară se făcea la fel. Emil Boc lansa în 2008 atacuri dure la adresa guvernării spunând că bugetul central ar fi fost împărțit către primăriile din țară în mod discreționar. Astfel, cele 1.800 de primării conduse de PSD și PNL primiseră aproape 250 de milioane de euro, în timp ce 900 de primării conduse de PD-L, încasaseră doar 26 milioane euro.
”Vreți să știți câți bani a primit Clujul în ultimul an? Zero lei, atât a primit! Dar județul unde are colegiu Meleșcanu a primit 106 miliarde de lei vechi, al lui Varujan Vosganian 157, ca și al lui Cristian David, iar în zona Dăbulenilor, unde candidează Geoană, s-au dat 122 miliarde de lei vechi. Asta este maniera clintelară fără precedent în care se alocă banii țării”, spunea Emil Boc, primarul din Cluj-Napoca (sursa: hotnews.ro)
Un an mai târziu, ajuns premier, Emil Boc și-a răzbunat colegii de partid. A început să ia de la PSD și să dea la democrați din același fond de rezervă al Guvernului. Doi ani la rând, Boc a tot scos bani din rezervă pentru a plăti devotamentul edililor care îi asigurau supravieţuirea. În 2011, a împărțit primăriilor din țară aproape 65 de milioane de lei. În mandatul Vioricăi Dăncilă, despre bani a vorbit mereu Liviu Dragnea.
În 2018, de exemplu, la rectificarea bugetară, guvernul Dăncilă a luat 1,2 miliarde de lei din conturile ministerului Transporturilor. A refuzat să dea bani Administrației prezidențiale.
”Rectificarea bugetară nu are nicio legătură cu necesitatea consolidării bugetului național. ci este un instrument de sancționare bugetară a adversarilor politici și instituțiilor nesubordonate PSD”, anunța Mădălina Dobrovolschi, purtător de cuvânt Administrația Prezidențială (sursa: b1 tv)
Conform proiectului rectificării bugetare din 2018, cea mai mare suplimentare de fonduri a primit-o, ați ghicit, Ministerul Finanţelor Publice: aproape 2,7 miliarde de lei. O sumă uriaşă din care un miliard se ducea doar pe plata dobânzilor pentru împrumururile făcute de stat. Alte 700 de milioane de lei vor alimenta Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Bani care au mers în fieful PSD din țară.
