“De asemenea, voi cere ca amendamentele depuse de mine la legea de aprobare a OUG 57/2019 să fie discutate și să eliminăm astfel măcar o parte a prevederilor nocive din OUG!” a mai spus deputatul.
Interesant este că în loc să intervină cu amendamente pe legea de aprobare a OUG privind Codul Administrativ (PL-x nr. 428/2019), care se află în continuare în Parlament, udemeriștii depun o propunere proprie, nouă, cu o expunere de motive de doar o pagină și o formă a inițiatorului de peste 400 de pagini.
Evident că expunerea de motive nu explică deloc de ce este nevoie de aceste schimbări legislative, ce probleme din practică rezolvă ele. Inițiatorii își motivează demersul invocând posibilitatea ca CCR să declare neconstituțional Codul Administrativ aflat în vigoare acum. Consiliul Legislativ însă spune foarte clar că o astfel de motivare nu stă în picioare, iar lipsa de fundamentare duce la neconstituționalitatea inițiativei.
Cu alte cuvinte, UDMR încearcă să reia forma adoptată atunci de Parlament, în eventualitatea că OUG va fi declarată neconstituțională.
Noul Cod Administrativ în varianta UDMR nu respectă însă normele minimale de tehnică legislativă și instituie un paralelism legislativ care-l face din start inaplicabil și neconstituțional.
Câteva precizări:
1. Am fost unul dintre cei 50 de deputați care au atacat la CCR Codul Administrativ adoptat în Parlament la vremea respectivă. Am arătat în mai multe rânduri că este aberant să impui ca și în UAT-urile în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu au ponderea de peste 20% din numărul locuitorilor, Consiliile să poată dispune să se folosească limba maghiară în administrație. Pentru că astfel se lasă loc arbitrarului și înțelegerilor netransparente. Reamintesc că această prevedere prin care limba maghiară a devenit oficială în România face parte din OUG care este în vigoare acum și produce efecte.
2. Am depus mai multe amendamente la legea de aprobare a proiectului de OUG privind Codul Administrativ pentru eliminarea prevederii care instituia limba minoritară ca oficială și acolo unde ponderea minoritarilor era de sub 20% din numărul locuitorilor, cât și a celor care instituiau un privilegiu la angajare pentru persoanele care vorbesc limba minorității naționale, cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție.
În plus, forma aflată în vigoare este completată, la alin. (6), cu denumirea „străzilor, piețelor și a parcurilor”, fapt care nu se referă la comunicarea dintre autoritățile publice locale și minoritățile naționale pe care o instituie art. 120, alin (2) din Constituție. Prin scrierea obligatorie în limbile minorităților a străzilor, piețelor și parcurilor se încalcă caracterul oficial al limbii române, întrucât excede asigurării de către stat a dreptului de exprimare și afirmare a identității etnice, lingvistice, culturale și religioase a minorităților naționale.
