Decizia Parlamentului European de a trimite acordul cu Mercosur la Curtea de Justiție a UE nu este doar o amânare birocratică de cel puțin un an, ci o eroare geostrategică, scrie într-o postare pe Facebook europarlamentarul USR Dan Barna.

”Un autogol strategic: Cum a ratat Parlamentul European șansa Mercosur și a făcut un cadou Chinei

Contextul: O victorie pentru competitorii globali

Decizia Parlamentului European de a trimite acordul cu Mercosur la Curtea de Justiție a UE nu este doar o amânare birocratică de cel puțin un an, ci o eroare geostrategică. Această mișcare reprezintă o veste excelentă pentru marile puteri concurente, în special pentru China. Practic, Beijingul a primit cadou timpul necesar pentru a-și consolida poziția pe uriașa piață sud-americană, în detrimentul Europei. Într-un moment în care UE trebuia să răspundă cu eleganță strategică provocărilor globale (inclusiv mesajelor de la Davos ale președintelui Trump), Parlamentul a ales să se blocheze în proceduri.

Realitatea economică vs. Mitul agricol

Refuzul acestui acord ignoră o realitate economică dură: Uniunea Europeană, tot mai sufocată, are nevoie de „plămânul” unei piețe de liber schimb cu 700 de milioane de consumatori.
Argumentele care folosesc agricultura drept scut sunt false:

Impact neglijabil: Importurile fără taxe vamale ar reprezenta doar 1,6% din consumul de carne de vită și 1,4% din cel de pasăre al UE (echivalentul a două fripturi per cetățean anual). Aceste cote nu amenință fermele europene.

Țap ispășitor: Mercosur este folosit ca o „supapă” retorică pentru nemulțumirile fermierilor, cauzate de fapt de probleme interne ale Politicii Agricole Comune, nu de comerțul internațional.

Miza pentru România: Pierderi concrete
Pentru România, beneficiile ratate sunt evidente și cuantificabile.

Exporturi: Doar în 2023, am exportat produse industriale de 176,5 milioane de euro către Mercosur, plătind taxe vamale de 47,4 milioane de euro. Acordul ar fi eliminat aceste taxe, crescând competitivitatea românească.
Protecție: 15 produse românești cu indicație geografică ar fi fost protejate pe piețele sud-americane, standardele UE rămânând obligatorii.

Culisele politice: „Sindromul Brexit”

Votul de ieri a dezvăluit un Parlament European slăbit, cu o majoritate formată din extreme, dar validată, paradoxal, de grupuri pro-europene (PPE, S&D, Renew). Din discuțiile avute cu mai mulți europarlamentari, inclusiv români, reiese un tablou dezolant: mulți au votat „pentru” amânare strict din calcule electorale naționale („cafteala de acasă”), convinși fiind că acordul va trece oricum”.

Context

Parlamentul European a votat miercuri solicitarea unui aviz din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene privind compatibilitatea cu tratatele UE a pachetului de acorduri UE-Mercosur: Acordul de Parteneriat (EMPA) și Acordul Comercial Provizoriu (ITA).

În cadrul platformei RO33înUE, Europuls – Centrul de Expertiză Europeană a monitorizat votul europarlamentarilor români:

Au votat pentru:

S&D: Benea, Cârciu, Cristea, Dîncu, Firea, Manda, Muşoiu, Negrescu, Nica, Tudose

ECR: Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheș

Verzi: Ștefănuță

Neafiliați: Lazarus

Au votat împotrivă:

PPE: Bogdan, Buda, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler

Renew: Barna, Tomac

S-a abținut:

Neafiliați: Iovanovici-Șoșoacă

Propunerea de rezoluție a fost adoptată cu 334 de voturi pentru, 324 de voturi împotrivă și 11 abțineri.

Pașii următori

Parlamentul European va transmite oficial cererea către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Curtea va analiza aspectele juridice ridicate de Parlament, iar până la emiterea avizului, procesul de aprobare al acordului este, în practică, încetinit. Avizul CJUE este obligatoriu pentru instituțiile europene: în cazul unui aviz negativ, acordul nu poate fi încheiat în forma sa actuală, fiind necesare modificări sau restructurarea acestuia.

Sursa: Realitatea Din USR

Articolul precedentDonald Trump lansează, la Davos, Consiliul pentru Pace. Nicușor Dan este absent, premierul Ungariei este în primul rând
Articolul următorRaluca Turcan: „România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65%. Este o veste foarte bună, dar și un semnal clar”