Miruță fuge cu banii de infrastructură. Cum a apărut, peste noapte, compania care va administra 10 miliarde de euro

Revoltă la CNAIR: Instituția contestă în instanță decizia ministrului Radu Miruță de a transfera 5 mari proiecte rutiere către CNIR

Un conflict de proporții a izbucnit în sectorul transporturilor din România. Conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a declanșat o ofensivă juridică împotriva Ministerului Transporturilor, încercând să blocheze o decizie majoră semnată de ministrul interimar Radu Miruță. Miza disputei o reprezintă cinci proiecte strategice de infrastructură, a căror valoare totală atinge suma estimată de 10 miliarde de euro.

Detaliile deciziei care a aprins spiritele la Transporturi

Mărul discordiei îl reprezintă un ordin ministerial semnat pe data de 5 mai de către Radu Miruță, prin care se modifică alocarea unor proiecte de anvergură stabilite inițial în 2024. Actul normativ prevede predarea în termen de 15 zile a cinci obiective majore de investiții rutiere din subordinea CNAIR către o structură mult mai mică: Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR).

Printre obiectivele vizate de acest transfer se numără:

• Drumul Expres Oradea – Arad (DEx)

• Autostrada București – Alexandria

• Tronsonul Făgăraș – Brașov (parte din Autostrada Sibiu – Brașov)

• Varianta de ocolire Techirghiol

• Noul pod peste Dunăre Giurgiu – Ruse II

Citește și: Radu Miruță a respins bugetele CFR Călători și CFR SA: „Au fost trecuți în buget bani inexistenți”

De ce se opune CNAIR: „Capacitate administrativă insuficientă”

Oficialii CNAIR au reacționat prompt și au înaintat o plângere prealabilă ministerului, solicitând anularea imediată și integrală a ordinului. Argumentul principal adus de conducerea companiei rutiere se leagă de disproporția de personal și resurse dintre cele două entități. În timp ce CNAIR dispune de o structură masivă, nou-înființata CNIR (structură gândită inițial prin PNRR pentru eficientizarea marilor investiții) funcționează cu doar 73 de angajați.

Reprezentanții CNAIR susțin că această schemă restrânsă de personal nu oferă capacitatea tehnică și logistică necesară pentru a gestiona simultan portofoliul masiv de 10 miliarde de euro. Mai mult, în documentul depus se invocă faptul că decizia a fost luată „fără o consultare prealabilă obligatorie” și „fără o justificare de fond stabilă”, punând în pericol termenele de execuție a lucrărilor, care și așa înregistrează întârzieri considerabile.

Citește și: Scandal în industria de apărare. Cum a blocat Radu Miruță investiții de un miliard de lei la Romarm

Replică de la Ministerul Transporturilor: „Ordinul este obligatoriu”

De cealaltă parte, aparatul guvernamental nu dă înapoi. Cabinetul ministrului și secretarii de stat din minister au reamintit conducerii CNAIR că instituția se află sub autoritatea directă a ministerului, ceea ce înseamnă că aplicarea actelor administrative emise nu este opțională.

Oficialii din minister subliniază că astfel de relocări de portofoliu au mai avut loc cu succes în trecut (exemple fiind porțiuni din A8 sau traseul Comarnic-Brașov) și avertizează că refuzul sau tergiversarea semnării protocoalelor de predare-primire pot atrage sancțiuni administrative aspre, mergând până la demiterea conducerii CNAIR. În viziunea ministerului, CNIR are flexibilitatea necesară pentru a accelera procedurile birocratice, iar transferul este un pas necesar pentru deblocarea șantierelor.

Litigiul se anunță unul de lungă durată și riscă să mute definitiv deciziile privind marile autostrăzi ale României din birourile tehnice în sălile de judecată.