Fost șef SIE: „Baza Kogălniceanu e la doar 60 km de singura noastră centrală nucleară”

Fostul director al Serviciului de Informații Externe și ex-ministru de Externe, Teodor Meleșcanu, a lansat o critică dură la adresa deciziei autorităților de la București de a se implica activ în conflictul dintre Statele Unite și Iran. Într-o analiză tăioasă, veteranul diplomației române susține că acceptarea dislocării forțelor americane pe teritoriul național reprezintă o „greșeală istorică” ce expune țara unui risc de retaliere fără precedent, într-un moment de maximă tensiune în Orientul Mijlociu.

Distincția dintre obligațiile NATO și conflictele bilaterale

Meleșcanu subliniază că actuala confruntare nu cade sub incidența Articolului 5 sau a obligațiilor colective ale NATO, fiind în esență o dispută directă între Washington, Tel Aviv și Teheran. Acesta atrage atenția asupra prudenței de care au dat dovadă alți aliați puternici din cadrul Alianței, precum Franța, Spania sau Turcia, care au ales să rămână neutri pentru a-și proteja interesele și cetățenii. În viziunea sa, implicarea României sub orice formă în acest conflict este nejustificată, având în vedere că mari puteri europene au refuzat categoric să devină parte la ostilități.

Umbra centralei de la Cernavodă peste baza de la Kogălniceanu

Cea mai gravă temere exprimată de fostul șef al spionajului extern vizează siguranța infrastructurii critice a României. Meleșcanu avertizează că proximitatea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu de singura centrală nucleară a țării transformă Dobrogea într-o țintă vulnerabilă cu potențial catastrofal. O eventuală lovitură cu rachete asupra bazei americane ar putea avea consecințe imprevizibile asupra reactoarelor de la Cernavodă, situate la doar 60 de kilometri distanță, generând un impact devastator și pe termen lung nu doar pentru România, ci pentru întreaga regiune a Mării Negre.

Critici la adresa Administrației Prezidențiale

În plan politic, Teodor Meleșcanu a taxat dur poziția președintelui Nicușor Dan, considerând că aprobarea solicitării SUA a fost o decizie pripită și lipsită de discernământ strategic. Fostul ministru susține că siguranța națională a fost pusă în pericol fără o consultare reală a populației, ignorând precedentul atacurilor iraniene asupra bazelor americane din Orientul Mijlociu. Conform acestuia, Teheranul va trata orice bază ce găzduiește forțe americane ca pe o țintă legitimă, indiferent de locația sa geografică pe continentul european.

Tensiuni diplomatice în creștere între București și Teheran

Avertismentele diplomatului român coincid cu un moment de maximă presiune internațională, în care Iranul a amenințat oficial România cu măsuri politice și juridice. Regimul de la Teheran consideră găzduirea avioanelor de realimentare americane drept o formă de „participare la agresiune”, escaladând astfel retorica împotriva Bucureștiului. Această situație plasează România într-o postură delicată, între loialitatea față de partenerul strategic și riscurile de securitate directă invocate de experții în informații externe.