Deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiţiei, susţine că decizia Curţii de Justiţie a UE privind prescripţia demonstrează un "eşec instituţional" prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie "promovează interpretări care favorizează impunitatea".
Reacţia vine după ce Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit joi că decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de extindere a aplicării prescripţiei în dosarele penale pentru perioada 2014 - 2018 nu este conformă cu dreptul UE.
"Când cea mai înaltă instanţă a României ajunge să fie corectată din nou de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, nu mai vorbim despre o simplă dispută juridică. Vorbim despre un eşec instituţional cu efecte directe asupra încrederii în Justiţie şi asupra capacităţii statului de a-i trage la răspundere pe cei care fraudează inclusiv fondurile europene. România nu poate pretinde că luptă împotriva marii corupţii şi a fraudelor cu bani europeni, în timp ce Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, promovează interpretări care favorizează impunitatea", a scris Stelian Ion, joi, într-o postare pe Facebook.
Potrivit acestuia, este timpul ca România să aleagă între o Justiţie "fidelă statului de drept european" şi o Justiţie care, "prin interpretări artificiale şi abuzul unor căi extraordinare de atac, ajunge să protejeze autorii fraudelor grave".
În opinia sa, când cea mai înaltă instanţă este pusă în situaţia de a fi corectată "în mod repetat" de CJUE pentru că "favorizează riscul de impunitate", problema nu mai este una tehnică, ci una care vizează chiar raportarea României la dreptul Uniunii Europene.
"CJUE este categorică: hotărârea pronunţată de ICCJ în 2024, prin care instanţele române erau împiedicate să respecte decizia CJUE şi să lase neaplicată Decizia ICCJ nr. 67/2022 invocând legalitatea şi interdicţia lex tertia, este incompatibilă cu dreptul Uniunii. Curtea arată că Hotărârea Lin nu încalcă nici principiul legalităţii, nici interdicţia lex tertia şi că instanţele române aveau obligaţia să nu aplice standardul creat de ICCJ atunci când acesta genera un risc sistemic de impunitate pentru fraudele grave împotriva intereselor financiare ale Uniunii. Mai mult, CJUE sugerează că recursul în casaţie nu poate deveni un instrument pentru perpetuarea unor soluţii contrare dreptului european", a completat deputatul USR.
