Politica Externa

Guvernul nu poate garanta o revenire imediată la normalitatea vieţilor noastre de dinaintea crizei

”Azi aniversez un an de când am început activitatea oficială în Parlamentul European. Şi o sărbătoresc printr-un anunţ pe care aş dori să îl fac în premieră. Aţi auzit desigur de Planul de Relansare de 750 mld de euro intitulat #NextGenerationEU pe care UE le pune la dispoziţie statelor membre pentru a face reforme şi investiţii”, a scris, joi, pe Facebook, Dragoş Pîslaru. El a explicat că, din acest Plan, cea mai importantă componentă este Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă (RRF) care are alocate 560 de miliarde de euro şi este cel mai mare şi important instrument pentru combaterea efectelor economice şi sociale ale crizei. ”Vestea extraordinară este că am fost numit co-raportor al Parlamentului European pe acest dosar crucial pentru viitorul Europei şi al României desigur. În cele două comisii responsabile – economie şi afaceri monetare (ECON) şi buget (BUDG) vor mai fi doi colegi de la socialişti şi populari care vor fi alături de mine co-raportori. În această formulă de trei vom finaliza designul RRF şi stabili eligibilitatea cheltuielilor. România va avea 24 mld de euro alocare, din care 13 mld de euro granturi şi 11 mld de euro împrumuturi în condiţii extrem de favorabile”, a anunţat Pîslaru. Potrivit acestuia, având în vedere că această alocare este în plus faţă de fondurile clasice (+REACT) de circa 42 de miliarde de euro din Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună şi în plus faţă de fondurile alocare pe Fondul de Tranziţie Justă de circa 4,4 miliarde de euro, avem în faţă o oportunitate istorică pentru România. ”Însă nu vom face istorie cu un Plan Naţional de Investiţii şi Relansare Economică ca cel lansat ieri. Un plan care repară lucrurile, finalizând proiectele neterminate de 30 de ani nu este ceva rău, dar doar va aduce România în prezent, nu o va lansa în viitor. O relansare nu presupune o întoarcere la starea de dinainte, ci un salt înainte, pe care îl putem realiza cu o viziune clară. Şi mai ales cu reforme şi inovare, nu doar cu obiective de investiţii sau scheme de granturi. Iar sursa cheie pentru aceste reforme este exact Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă (RRF) de care urmează să mă ocup pentru întreaga Europă”, a menţionat Dragoş Pîslaru. El a adăugat că va povesti cum a ajuns să lucreze pe acest dosar şi ”cum prin multă muncă, perseverenţă, competenţă şi mai ales viziune se poate influenţa politica europeană”. În finalul postării, Pîslaru a menţionat: ”PS: am aflat acum câteva minute că s-ar putea ca din partea PPE să fie co-raportor Siegfried Mureşan. Ar fi o premieră totală şi un avantaj uriaş pentru România ca doi din cei trei raportori pe cel mai important instrument de relansare europeană să fie români. Şi poate pregătim împreună şi un program de guvernare mai ambiţios şi mai orientat către viitor. Ce ziceţi?”.

Președintele Klaus Iohannis a mulțumit Franței pentru ajutorul oferit în repatrierea cetățenilor români aflați în state din afara Uniunii Europene

Președintele american vrea o amânare până în momentul în care oamenii vor putea să-și exercite dreptul la vot în mod corect și în siguranță

Saloanele de coafură şi de înfrumuseţare, precum şi sectorul hotelier rămân închise din cauza riscului de transmitere a noului coronavirus

Președinta Senatului, Anca Dragu, a avut o întrevedere cu vicepreședintele Comisiei Europene, Věra Jourová, iar în cadrul acesteia s-a avansat anul 2022 ca termen pentru ridicarea MCV pentru România.

Vladimir Putin, a cerut "garanţii" că Alianţa Nord-Atlantică nu se va extinde spre Est

Ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, anunţă că Fondurile europene 2021-2027 intră în linie dreaptă şi îşi doreşte să nu mai fie repetate greşelile din trecut. ”Insist să folosim costurile simplificate. Vreau să dăm banii pe rezultate, nu pe hârtii”, a transmis ministrul.

Deputatul USR Dan Barna a discutat cu o delegaţie parlamentară austriacă despre aderarea României la Spaţiul Schengen, accentuând pe refuzul "injust" exprimat de Austria la Consiliul JAI din decembrie 2022 şi pe soluţiile ce pot fi găsite pentru deblocarea situaţiei.

Delegaţia USR din Parlamentul European cere Preşedintelui Klaus Iohannis şi Guvernului Ciucă să explice de urgenţă motivele pentru care România s-a alăturat scrisorii statelor membre care se opun reformei Uniunii Europene şi resping concluziile Conferinţei pentru viitorul Europei.