Europarlamentarul USR Dragoș Pîslaru a explicat în detaliu câți bani oferă UE pentru redresarea economică a României, apreciind că românii pot atrage, în perioada 2021-2027, 73,28 miliarde euro granturi și 26 miliarde euro împrumuturi în condiții favorabile.
Dragoș Pîslaru, europarlamentar din partea Alianței USR PLUS și coordonator al Comisiei pentru muncă și afaceri sociale (EMPL) din partea Renew Europe, prezintă în detaliu câți bani oferă UE pentru redresarea economică a României, oferind, în premieră, o estimare a potențialului de atragere de granturi și împrumuturi pentru perioada 2021-2027 de către țara noastră.
„Comisia Europeană a propus un pachet de redresare economică pe care l-a prezentat în plenul Parlamentului European pe data de 27 mai 2020. Pachetul de 750 de miliarde constă în 3 piloni principali, fiecare adresând nevoile generale și specifice ale statelor membre, dar oferind și noi priorități pentru UE în următorii ani. În propunere, Comisia Europeană prezintă și un tabel de distribuție a fondurilor, pe baza unei chei de alocare pentru fiecare stat membru. Cu o cheie de 4,4%, România se află pe locul 6 în Uniunea Europeană ca distribuție financiară, după Italia, Spania, Polonia, Franța și Grecia. Astfel, vom putea beneficia de până la 33 de miliarde euro prin intermediul următoarelor programe:
1. Fondul de redresare – pilonul principal al pachetului
a. Facilitatea de redresare și reziliență va pune la dispoziție 560 de miliarde de euro pentru a finanța investiții publice și reforme. Fondurile vor fi incluse în cadrul Semestrului European, pentru a susține UE în tranziția sa spre o economie verde, digitală și rezilientă.
b. Vom avea un buget suplimentar la politica de coeziune (REACT-EU) de 55 miliarde care va fi disponibil tuturor statelor membre, dar va trebui să asiste regiunile Europei care au fost cele mai afectate de măsurile luate pentru combaterea pandemiei.
c. Vor exista 15 miliarde de fonduri suplimentare pentru programele de dezvoltare rurală
d. Fondul pentru o Tranziție Justă, 40 miliarde, ne va ajuta să punem în aplicare Pactul Ecologic European (Green Deal)
2. Stimularea investițiilor private pentru relansarea economiei
a. Programul InvestEU își va dubla bugetul, ajungând la 30 de miliarde oferite de UE prin adaugarea unei facilități de investiții strategice de 15 miliarde care va investi în lanțuri valorice esențiale pentru reziliență, precum sectorul farmaceutic.
b. Va exista și un instrument de solvență de 31 de miliarde care oferă stimulente pentru companii viabile dar care întâmpină dificultăți în urma pandemiei.
3. Consolidarea de instrumente utile pe timp de criză
a. RescUE (Mecanismul de Protecție Civilă și Ajutor Umanitar)
b. Horizon Europe (Cercetare – Dezvoltare)
c. Cooperare mai strânsă cu state terțe din vecinătatea UE și asistență de pre-aderare pentru țările din Balcani.
d. Cea mai importantă lecție învățată este că avem nevoie de mai multă coordonare a sistemelor de sănătate, așa că vom avea un nou Program European de Sănătate, cu un buget de 9,4 miliarde de euro”, se arată în cadrul comunicatului.
Pe lângă instrumentul noii generații, Comisia a oferit și detalii despre Cadrul Financiar Multianual, pornind de la ultima propunere aflată pe masa negocierilor. PLUS oferă în premieră o estimare a potențialului de atragere de granturi și împrumuturi pentru perioada 2021-2027.
„Oportunitatea pe care România o are în context european ar putea să îi permită să atragă 73,28 miliarde euro granturi și 26 miliarde euro împrumuturi în condiții favorabile prin intermediul Comisiei Europene.
Ce ar trebui să facem cu acești bani?
I. Investiții publice – infrastructură rutieră, feroviară, digitală, de sănătate, educațională, de mediu, energetică, modernizarea administrației publice etc.
II. Sprijinirea sectorului privat – o nouă politică industrială pentru dezvoltarea de ecosisteme industriale competitive, racordarea la lanțurile valorice europene, sprijinirea IMM-urilor și a antreprenoriatului, investiția în cercetare, dezvoltare, inovare.
III. Investiția în oameni – acces la educație, sănătate, nutriție, locuire și ocupare pentru grupurile vulnerabile, combaterea sărăciei și a excluziunii, dezvoltarea de competențe digitale/profesionale, reforma sistemului de asistență socială, reforma pensiilor”, a explicat Dragoș Pîslaru.
